De la naștere, adaptarea micuțului dumnavoastră la viața extrauterină presupune atât pentru el, cât și pentru dumneavoastră, o serie de încercări. Una dintre acestea sunt episoadele de colici, o adevărată piatră de încercare pentru proaspeții părinți, care nu știu ce metode să mai adopte, sau ce tratamente să-i ofere celui mic, în încercarea de a-i mai calma un pic durerile. O soluție pentru părinți este și ColiCalmin, folosit pentru a preveni suferința celui mic, dar și pentru a o ameliora.

Unul din cinci bebeluşi are colici, iar acestea se produc mai ales din a şasea saptămână de viaţă. Însă, deși cu toţii am auzit de colici, prima criză de colici te sperie cel mai tare. Bebeluşul tău plânge, iar tu nu ştii ce să-i mai faci ca să-l liniștești. Unul dintre primele impulsuri pe care le ai este să-l suni pe medicul pediatru, dar dacă este zece sau unsprezece noaptea, nu îndrăzneşti. Aşa că, vrând-nevrând, ca proaspeți părinți, trebuie să faceți faţă situaţiei. Potrivit specialiștilor de la ColiCalmin, ”colicile pot afecta bebelușul de la 15 zile și până la vârsta de 4 luni. Bebelușul plânge intens timp de 2 până la 3 ore, fiind imposibil de calmat. Bebelușul plânge aproape întotdeauna în aceleași momente ale zilei, o dată sau de două ori pe zi, de obicei după-amiaza tarziu ori seara devreme. De asemenea, Bebelușul își trage piciorușele către corp, își încordează încheieturile, își agită mânuțele în aer și își arcuiește spatele. Ca și regulă, stomăcelul bebelușului este tare, chiorăie și produce gaze”.

Primul lucru care-ţi vine în gând atunci când bebelușul tău plânge și pare că nu poate fi alinat cu nimic, este că sigur s-a îmbolnăvit. Este posibil, dar mai întâi convinge-te că nu are colici, adică urmăreşte câţiva parametri: respiră bine, nu geme, temperatura e normală, chiar dacă este roşu şi plânge, are o stare generală bună, este activ, a făcut pipi ca de obicei, udând cam acelaşi număr de scutece, scaunul a fost normal, fără striuri de sânge şi fără diaree, a regurgitat, dar aspectul „vărsăturii“ este la fel cu cel din zilele precedente. Dacă ai răspuns „da“ la toate punctele de mai sus, încearcă să te liniștești. Mai mult ca sigur este vorba de prima criză de colici a bebeluşului tău. Dar, pentru a fi tu liniștită, poate că ar fi totuşi mai bine să fie văzut de medicul pediatru. Numai el îți poate spune dacă bebelușul tău este sănătos tun, dar au început crizele de colici, sau este vorba despre altceva, într-adevăr grav. Unii copii plâng fiindcă sunt pur şi simplu bolnavi: pot avea otite, infecţii urinare, eczeme, de multe ori dobândite din spital în timpul naşterii sau spitalizării post-partum.

Este adevărat că mai sunt și alte cazuri. Fie după o naştere traumatică sau după separarea bruscă de mamă, copilul are o problemă de adaptare la viața extrauterină. Aceasta se rezolvă însă tot cu braţele şi sânul mamei. Plânsul celui mic se mai poate datora refluxului, dar înainte de a pune acest diagnostic este bine să corectăm poziţia copilului la sân, să fim atente cât de eficient goleşte sânul şi dacă într-adevar nu primeşte un exces de lactoză. Unii copii dezvoltă intoleranţă la lactoză sau la proteina din laptele de vacă, ceea ce le provoacă suferință. Cel mai bine tu, ca mamă, să încerci să faci tot ce-ți stă în puteri ca micuțul tău să se adapteze cât mai bine la viața extrauterină, iar durerile cauzate de colici să fie doar o amintire de povestit celorlalți.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *