Văzute ca o extensie a programelor educaționale, mai multe cercetări indică o corelație pozitivă între implicarea unui copil în activități extracurriculare și realizările lor academice. Astfel de activități îl ajută pe copil să își dezvolte diverse abilități, cum ar fi spiritul de lider, încrederea în sine, stilul sportiv de viață, disciplina și capacitatea de a face față situațiilor competitive. Toate aceste abilități pot fi aplicate ulterior de către copil în cadrul școlar.

Pe de altă parte, cadrele didactice susțin că nu este chiar benefic să încărcăm programul unui copil cu alte activități extracurriculare, întrucât progama școlară este deja foarte solicitantă. Prin urmare, cade în responsabilitatea părinților să se asigure că cei mici se bucură de experiențe educative și plăcute după programul școlar.

Odată cu nenumăratele studii și rapoarte de știri care ne aduc la cunoștință despre obezitatea în rândul copiilor, părinții încep să se preocupe din ce în ce mai mult despre cum să includă activități sportive în programul copiilor. Așa se face că în prezent ziua unui părinte începe cu pregătirea copilului pentru școală, programul de lucru, pregătirea copilul pentru o activitate sportivă și prepararea cinei. Înainte să își dea seama, îi trimit pe copii să se spele pe dinți, să se îmbrace în pijamale și le spun „Noapte bună”, gândindu-se la cât de repede a trecut ziua.

Timpul petrecut în familie poate înlocui activitățile extracurriculare

Totuși, există studii care sugerează că timpul petrecut în familie poate fi folosit cu succes pentru a îmbogăți programul unui copil. Mai precis, un studiu efectuat pe mai mult de 3500 de copii a constatat că timpul de calitate petrecut în familie înainte ca cel mic să împlinească vârsta de 12 ani oferă cea mai bună garanție că pe viitor copilul va avea rezultate academice de succes și mai puține probleme de comportament. Iată că timpul petrecut în familie devine mai important decât studiul, activitățile extracurriculare, sportul și activitățile creative, mai ales atunci când vine vorba de performanțe academice bune și de adaptare socială.

Pentru a contribui pozitiv la succesul academic al copilului lor, părinții ar trebui să dea dovadă de mai multă implicare și să comunice frecvent. Chiar și în ceea ce privește adolescenții, unul dintre cele mai ample studii efectuate vreodată a arătat o legătură puternică între timpul petrecut în familie în mod regulat și succesul academic, stabilitatea emoțională și psihologică, rate mai mici de consum de alcool și de droguri, de comportament sexual precoce, precum și un risc mult mai redus de sinucidere. Așadar, părinților nu le rămâne decât să încurajeze timpul petrecut în familie și să îi lase pe copii să decidă în privința unei activități. Timpul petrecut în familie poate însemna o plimbare în parc, pregătirea cinei sau a unei prăjituri festive, un joc de societate sau o plimbare în pădure cu bicicletele.

Joaca liberă – cea mai eficientă pentru dezvoltarea copilului

Când vine vorba de joacă, mai ales dacă aveți un copil de vârstă mică, este recomandat să îl lăsați să se joace liber, după cum îi dictează imaginația sa. Această joacă liberă este total diferită de joaca structurată, direcționată după regulile impuse de un adult. Deși vor exista momente în care va trebui să organizați joaca copilului, în cea mai mare parte a timpului copilul ar trebui să se bucure de joc spontan și nestructurat.

Când copiii au libertatea de a cerceta pe cont propriu și libertatea de a se dezvolta în ritmul lor, ei învață cel mai mult. Fiți atenți întotdeauna la indiciile pe care vi le transmite copilul. Dacă pare plictisit, inițiați o altă activitate, cum ar fi construirea unui turn din blocuri sau un joc creativ cu jucării din lemn.

Mai apoi, părinții sunt adesea îngrijorați de faptul că cel mic nu dă dovadă de cooperare când se joacă cu ceilalți, iar cooperarea este ceva care se învață tot petrecând cât mai mult timp în familie. Cooperarea este o abilitate care se dobândește în funcție de ritmul de dezvoltare al copilului. Dacă veți privi cu atenție, veți observa că un copil foarte mic se va amuza de unul singur, în ceea ce s-ar numi joc solitar. Câteva luni mai târziu, veți vedea că este implicat în jocuri paralele, încă va face unele lucruri pe cont propriu, dar se va juca și alături de un alt copil. În cele din urmă, la aproximativ vârsta de doi ani, va începe jocul cooperativ, când va da dovadă de implicare activă în jocul cu un alt copil. Jocul cooperativ nu poate fi grăbit sau forțat dacă un copil nu este pregătit pentru această experiență.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *